- 122 de zile (din 251) de mers la muncă pentru mai mult decât cafeaua gratuită cu gust de șosete purtate-n teniși. M-am situat, astfel, abia la aproximativ 50% din potențialul maxim;
- 23 de postări pe blog, izvorâte din firea mea heteroTEXTuală, dintre care majoritatea anoste, dar și câteva cu un record maxim de vizualizări( pentru mine) pentru care mă bucur;
- 60 mg/dl- valoarea glicemiei, cu 10 unități sub limita normală inferioară. Așadar, zahărul din sânge s-a scurs undeva-n acele șosete purtate-n teniși. Am notat-o deja pe listă la " de îmbunătățit";
- 49 Kg, cântăresc de ani buni aceeași sumă de kilograme ca în clasa a 3-a când mă urcam cu ghiozdanul pe cântar! ...motiv pentru care, rușine să-mi fie, n-am fost nevoită s-alerg, să cedez locul bătrânilor în mijloacele de transport, să fac fitness, bicicletă...sau măcar tricicletă;
- 20 pe parcursul întregului an, extrem de puținissime zile petrecute cu familia, adică vreo 5,5% . Când "mama" e invariabil singurul motiv pentru care exist, când EA e alături de mine în absolut orice condiții și de la orice distanță, e păcat că aleg să fiu atât de "ocupată" încât nu găsesc timp să-i vizitez mai mult..pe ei, pe ființele astea cu totul speciale...mama, tata, și pe EL, pe cel ce mi-a devenit frate după multe insistențe, plâns și scrisori către Moș Crăciun;
- câteva, dar nu așa de multe cărți citite. Rusinică! nici nu spun cifra exactă, dar mi-au încăput pe birou...într-un colț. Ba bine că mă uit la clipurile cu pisicuțe pufoase și cu căței scumpici și drăgălași, asta sigur substituie echivalent lectura;
- mai puțină mizerie făcută pe podele de inima mea...casabilă! Și nici nu s-au nimerit prea mulți bocanci, adidași, ghete sau clăpari care s-o calce nemilos...deliberat sau nu! Nu știu dacă e noroc sau merit...dacă e hazard sau răsplată! ..și ca să vorbesc în cifre: 0% dezamăgiri amoroase;
- zero...zile de spitalizare. Deși sună bizar pentru unii...un an bun e și cel în care n-ai numărat bucățile de faianță lipsă.. în băile de la Fundeni, în care nu te-ai bucurat că apa cu morcov (supa) din castron vine cu numele tău pe etichetă, deci te știu...ești popular pe-acolo!...în care doar pastilele lipsă din flacoanele de Extraveral și Distonocalm știau cum reușești să te menții calm când recepționera își lua pauza de cafea tocmai când tu voiai simplu..cu negru pe alb o foaie cu rezultate...de care îți depindea restul vieții...de 45 de ani...sau de 4-5 ani...;
- "banii" dacă nu-i primești din belșug...sună mai bine fără prima literă. Au fost momente când mă întrebam dacă salariul îmi e salariu...sau doar răspunsul la o ghicitoare...și încă mă întreb! Dar apoi...împrumut o hârtie de 500 de ei...și văd ca e tot hârtie...aproape igienică...cu care unii se șterg la fund și nu-s cu nimic mai fericiți, ba din contră...ei resimt mai profund o anumită lipsă de sens a existenței pe care n-am ajuns s-o înțeleg, din păcate sau din fericire;
- zero... fire de păr alb (pentru că mă vopsesc), zero riduri (pe spate), zero cearcăne...pentru cei care mă privesc cu ochii-nchiși, zero datorii față de cineva/ceva, și zero gândaci de jaluzele
Deci o statistică...dacă nu bună, atunci bunicică!
