Am să-i spun generic "Ion"...(proto)tipului acela... pe care l-am cunoaște toți dacă s-ar da jos din mașină, măcar cât bea compot. Dar e mai lesne așa, să-și urce trupul în automobil și să-l uite acolo de parcă n-ar exista și mersul pe jos, de parcă bicicletele, tramvaiele sau maxi-taxi-urile nu s-ar fi inventat.
Când acest Ion al zilelor noastre merge și prin parc cu mașina, când plescăie gumă câte 2 ore zilnic în aglomerările de trafic urban, îi scapă un principiu esențial, și anume că cine se scoală dimineață, departe ajunge cu condiția să mai lase mașina acasă cel puțin în zilele când peisajul urban se-arată astfel:
Așa cum dracul nu face biserici, nici Ion al nostru nu face vreun efort să ușureze traficul la orele de vârf, să-și pună mușchii la treabă pe bicicletă, să economisească bani, combustibil, să nu polueze, să ardă calorii...
Și totuși există oameni minunați!!...dar nu ca Ion! Sunt aceia care înțeleg beneficiile unui mix de mijloace de transport prezentat aici:
Povestea lui Ion este virală, atât cunoscută cât și practicată de mulți, așa că...am să vă spun și povestea mea.
- 21, 66, 1, 69, 41....ați zice că sunt numerele câștigătoare la lotto, dar nu...sunt numerele ratb-urilor pe care le pierd uneori la secundă după ce alerg după ele...deci notați: fac sport!
- Budapesta...da, e și orașul meu preferat, dar e mai cu seamă numele metroului în care dorm dacă am fost în club seara, deci notați: mă odihnesc!
- Nadia Comăneci, da, mândria României... dar ziceam de celălalt nume al stației Piața Unirii, acolo mă găsesc zilnic pe la pagina 17 din cartea aferentă săptămânii în curs. Ajung să citesc aproximativ 200 de pagini intr-o săptămână jumătate...deci notați: citesc!
- Ciorogârla...nu e satul bunicilor mei, e emblema de "advertising" al shuttle-lui cu care ajung propriu-zis la serviciu. Aici văd zilnic persoane cunoscute cu care mă simt în siguranță, cu care chicotesc de la prea multă cafea sau prea multă oboseală, unde ne jucăm mima, "valiza" sau "fazan"....deci notați: socializez și mă destind!
Am și un selfie prin care m-am alăturat cu entuziasm campaniei "Do The Right Mix" inițiate de Comisia Europeană. Aceasta comunică faptul
că cel mai bun mod de a te deplasa prin oraş este printr-un mix de
mijloace de transport.
Fă și tu o fotografie care crezi că explică cel mai bine conceptul de
deplasare prin oraş şi urc-o în aplicaţia Do The Right Mix, Comisia Europeană oferă premii celor care îşi fac un selfie prin care să
evidenţieze acest lucru.
- Și nu în ultimul rând bicicleta, cu care îmi astup minutele de plictiseală într-un mod activ și sănătos
Cu acest mix de transport personalizat, rutina mea cotidiană capătă nuanțe pe care nu le-ar lua poate în limuzina mea personală care m-ar transporta din punctul A în punctul B. Pentru-atâta efort, mișcare, aventură, interacțiune, dinamism, economisire nu pot decât să mă felicit....că nu am mașină.
"Nu ma lua cu de-astea din Ghidul Femeilor Puternice"
"Habar nu ai ce greu mi-e sa-mi pastrez increderea" spuneam eu unei prietene... cand viata mea luase o turnura pe care cei 25 de ani ai mei nu o puteau pricepe. De ce eu? De ce acum? De ce pe neasteptate? De ce sunt singura?
Mi-am depasit limitele intr-un moment cand acest lucru a devenit o nevoie si nu mai era o moda, o dorinta sau un capriciu. A fost doar clipa aceea cand realitatea m-a lovit cu ce avea mai cotondent la-ndemana, iar eu trebuia sa ma descurc. Trebuia sa am bani, trebuia sa fiu optimista, trebuia sa tin regim, trebuia sa le-ascund celor dragi, trebuia sa nu plang, trebuia sa merg la serviciu si sa uit, trebuia sa sper, trebuia sa fiu increzatoare, trebuia sa-mi controlez temerile si panica, trebuia sa...
Mai buna decat mine astazi, puteam fi tot eu maine, daca eram capabila sa trec peste ceea ce m-ar fi putut face sa nu mai fiu...
Asa ca am inceput treptat sa carpesc cate un scenariu pozitiv, sa merg din aproape in aproape, sa-mi iau armele si sa port ceea ce sper c-a fost singura lupta mai dificila din viata mea...
Nu e nimic mai greu decat sa te lupti cu ganduri negative, cu frici, cu temeri, cu indoieli, cu framantari ...si toate numai ale tale. Nu e nimic mai greu decat sa pierzi imaginea viitorului si sa pierzi si interesul pentru prezent...Le recapeti doar prin vointa.
Este vorba de "performanta" de a-ti educa VOINTA si de a o pune la treaba prin EFORT Inseamna sa vrei si-apoi sa muncesti pentru ceea ce vrei! Si sa nu-ti fie teama ca nu poti. Exclus!
Am istorisit un moment limita in care-am fost evacuata din zona mea de confort si mi-am invins o bariera, aceea a curajului de a sta fata-n fata cu o problema medicala si de a o pocni eu pe ea, inainte sa nu fie invers.
Si-asa functioneaza in toate situatiile...
Si este bine sa ai modele...sa desprinzi de la ele ce-ti trebuie in situatia ta si sa lipesti la tine...Mi-amintesc si acum de Felix Baumgartner, primul om de pe Terra care a spart bariera sunetului in saritura din stratosfera in 2012. Mi-a servit ca exemplu, l-am urmarit, l-am admirat si intr-un mod atat de indirect, m-a ajutat!
...vine in Romania si va invita, in premiera, la o conferinta despre leadership, despre depasirea limitelor, despre vointa.
Asadar, pe 23 octombrie 2014, la Stejarii Country Club, se organizează conferinţa inovativă de leadership #BusinessOdyssey din seria Enlightening 3.0, eveniment din portofoliul Conference Arena. Invitat este Felix Baumgartner, singurul om care a sărit de la 39 de kilometri înălţime şi a atins viteza sunetului în cădere.
Cine nu vrea sa rateze evenimentul, poate castiga un bilet in valoare de 414 euro + tva daca se inscrie la concursul http://cristianchinabirta.ro/2014/10/10/ia-sa-vedem-noi-pe-cine-trimit-sa-il-vada-pe-felix-baumgartner/.
