Sa cumpar timp

Să cumpăr timp...

Am bani, dar timpul trece într-o doară

Să cumpăr zile vreau. Aş vrea în astă seară!

La magazinul mixt de după colt mă duc

Să iau o viaţă lungă şi un pahar de suc.

-Vreau măcar 2 pungi de timp să-mi daţi!

Şi ghidul de utilizare vă rog să nu-l uitaţi!

Căci am regrete multe şi vreau să retrăiesc

Să fac mai mult în viata, să pot să şi iubesc.

-Îmi pare rău, dar timp nu mai avem în stoc

Să fi adus mai mult, să-l punem n-aveam loc.

Vă dau doar suc, căci timpul e în noi

Nu stă pe raft în magazin ca un produs de soi.

-Am înţeles dar vreau cu disperare

Căci să aştept să pier, nu pot să am răbdare

Şi dacă tot am bani, de ce să nu îmi vinzi?

Plătesc cu cardul dacă vrei sau chiar cu bani lichizi.

Vă vând un pont, să ştiţi ,şi nu vreau bani

Că în zadar sunteţi bătrân şi-aveţi atâţia ani,

Un timp avem cu toţii, deci e în mod egal

Să nu-ncercăm mai mult căci ne va fi fatal!

Imi este greu...

Imi este greu…

Totu-i trist, si trecator si rece…

Si spaima doar cu greu imi trece,

Si-adorm cu gandul ca-ntro buna zi,

Destinul meu imi va zambi.

Mi-e greu, dar cand mi-e greu, mi-e bine

Caci prind incredere in mine.

Si-ncep sa-nvat ca-n asta viata

Totul e de suprafata.

Si trag de coaja sa obtin un miez,

Ma-nvart in gol si ma asez,

Pe nicaieri ori undeva,

Tot incercand sa fac ceva.

Imi este greu, dar cand mi-e greu, mi-e bine.

Caci ma iubesc si nu stiu cine…

Ar mai putea sa imi ofere

Macar o parte din asa avere.

Despre mine...

Sunt opera unui dans de atomi. Nu zaresc altceva decat fasii de soare.
In 2007 am inceput sa fiu captivata de farmecul vietii si de atunci tot incerc sa-l patrund. Nu am reusit, dar sunt tanara...inca mi se pare natural ca un fruct muced sa miroasa a branza fermentata.
Din 2008 am inceput sa fiu frecvent pusa in incurcatura ca Adam, dar am iesit chiar daca mi-au curs cate 2-3 lacrimi. Pasind mai incolo, am gasit si obstacole, eu nu mai vazusem pana atunci. Asta nu-mi schimba cu nimic soarta, cel mult o facea si mai interesanta. Am scos cate un oftat din cand in cand, incruntandu-ma nevoie mare.
In 2009 am trait intamplari pline de penumbre, si nu mi-am explicat de ce. Memoria mi-a restituit mult timp clipe fericite pe care nu am fost in stare sa le prelungesc. Eram incapabila sa merit ceva bun. Oare?
In prezent unele intamplari m-au luat fara veste si s-au grabit sa ma culce la pamant. Am stat putin acolo jos, ca sa ma pot urca si sus. Cuprinsa de panica ma aflu suspendata.Pentru moment imi e de ajuns. Mai tarziu o sa vreau mai mult!
De ani de zile rumeg in minte momentul mult asteptat in care voi fi fericita, dar ce prostuta sunt...poate chiar sunt, dar insuficient. Imi dau osteneala nu atat pentru placere, cat pentru lumina care sa mi-o aduca.
Cat despre experienta, ea staruie in mine, ma face ceea ce sunt si ma arunca in jocul numit viata.