Triciclidiu mergea
adesea la meciuri cu spice de grâu în
buzunare, căci venea cu salopeta cu care fusese la seceriș. Iubea spirtierele,
dar avea ghinionul să-i bubuie în nas ori de câte ori le testa în magazine.
Avea o bicicletă cu o singură spiță pentru că celelalte îi picaseră rând pe
rând și adora să se plimbe cu ea prin pădurea deasă. La interviuri purta
mustață falsă pentru a fi mai sobru și avu chiar ghinionul să-i rămână lipită
pe mâna doamnei de la HR atunci când încerca sa i-o sărute.
În mijloacele de
transport în comun nu composta niciodata biletul, avea el însuși un briceag cu
care il găurea după ce depista modelul de la ceilalți călători. Nu era un tip
perfect, dar era perfectibil. Nu lua nimic fără proces verbal de predare-primire...chiar
pentru rufele pe care i le spăla soția întocmea un astfel de document. Era un
tip foarte calculat, calcula și de câte ori își trece zilnic mâinile prin păr
cu toate că era chel.
Îi plăcea să facă
haz de necaz, râdea la înmormântări și zâmbea de fiecare dată când vreun necaz
se abătea asupra celor dragi. Era o persoană deosebit de îngrijită, își tundea
zilnic părul din nas, din urechi și de pe încheieturile degetelor și se spăla
pe dinți înainte de masă, după masă dar și în timpul mesei de două ori. Mesteca
gumă chiar și în somn pentru a avea o respirație proaspătă.
Avea fobie de
microbi așa încât își dezinfecta cu spirt țigările înainte să fumeze. Se spăla
pe mâini chiar și înainte să se spele pe mâini pentru a nu intra în contact cu
microbii apei. Și pentru că ura apa minerală pentru că era minerală, scotea cu
lingurița fiecare bula și bob de acid înainte să bea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu