Nu exista puzzle

          Cat de fericita eram cand reuseam sa asamblez un puzzle de 50 piese si cum eram inzecit de fericita cand asamblam unul de 500...Direct proportional sunt nefericita acum...cand constat ca nu exista puzzle-ul perfect si in realitate... pe care sa-l pot asambla fara sa iau foarfeca in mana si ..cu efort sa ajustez fiecare piesa.

 

         Ma asez turceste pe covor, vars piesele pe jos, imi pun in fata imaginea la care vreau sa ajung si intorc nisiparnita. E totul contra-cronometru, dar fie nu gasesc foarfeca, fie tai prea mult, fie prea putin...fie reusesc, dar imaginile sunt diferite. Ma enervez si arunc nisiparnita...Timpul trebuie sa ma lase in pace macar cat timp rezolv puzzle-ul!!...Dar fara presiunea lui sunt prea relaxata si nici de puzzle nu mai am chef...si merg cu coada-ntre picioare la cosul de gunoi, iau nisiparnita prafuita, ii indrug niste scuze si incep din nou...Cunosc piesele mai bine, manuiesc foarfeca mai eficient, dar am pierdut imaginea pe care vreau sa o imit...and again...tai, asamblez, termin si la naiba...nisipul se scursese cu mult inainte.