Magia sarbatorilor de iarna

       Fumul de tigara cu iz de magie a sarbatorilor de iarna ma face fumatoare pasiva de vreo luna incoace, de cand totul se masoara in miros de brad, in luminite si cadouri.

      Bucuria artificiala pluteste pe chipurile adultilor ca si cum este obligatoriu sa-ti contracti muschii buzelor intru sfortarea unui zambet si sa-ti inunzi ochii de emotii calde simulate. Bucuriile autentice sunt la copii, care doar ei inghesuie dorinte care mai de care mai indranete catre Mosul.

      Pentru toti cei pe care sarbatorile ii prind singuri, bolnavi, saraci, indispusi sau dezamagiti nu exista decat consolarea mancarurilor grase, multe si diversificate. Carne de porc pentru singuratate, salata de boeuf pentru dezamagire, sarmale pentru saracie si de toate pentru cei cu simptome multiple, caci masa de Craciun este sinonima cu intoxicatia de Craciun.

      Pentru cei care nu au cumparat macar un breloc pentru cei dragi, rusinica!!!...ati ratat inghesuiala targurilor de Craciun cu rame de fotografii in forma de Mos Craciun la doar 150 lei sau

ceaiurile cu aroma de Craciun la 40 lei, pe care nu le veti mai gasi tot anul decat in Carrefour, Cora si Real la 5 ron. E unic sa te calci pe picioare cu semeni de-ai tai, framantati asijderea de disperarea de a gasi cadouri kinky, trendy, cool si de efect...pentru cei dragi, pentru cei care vor fi atat de incantati de pixul personalizat sau de fulgul cu caciulita de Mos Craciun achizitionat de tine cu atata caldura sufleteasca. Cadourile simbolice sunt minunate, ne fac sa constientizam cu zambetul pe buze ca nu avem bani pentru cadouri adevarate.

     Peronul de la metrou este si el acompaniat de cantece de jale, zis colinde...care ne fac sa folosim mai mult Ratb-ul sau masinile personale...O, ce veste minunata...ca nu mai intalnim, deci atata aglomeratie in metrou. O, brad frumos...si la Universitate....imbibat de fumul de gratar si de mirosul de tuica fiarta...ca vorba aia, suntem o societate traditionala, predominant rurala. De ce n-ar simti si frantuzul cazat la Intercontinental cum se obtine satisfactia (stomacala) si bunadispozitia noastra, desi n-ar parea ca avem motive.

    Beculetele capitalei...nota 10...jocul de culori atat de inspirat. Plictisit fiind de statul acasa sau de statul la birou poti iesi cu incredere seara, pe strazile Bucurestiului convins ca vei vedea totul in culori sau cel putin in roz.

    Fara dar si poate...exista totusi un spirit al sarbatorilor care imbratiseaza pe fiecare dintre noi cu mai multa caldura sau cu mai putina, exista o bucurie a lucrurilor marunte care se trezeste in fiecare dintre noi mai mult sau mai putin, exista o sincera placere, eliberata de ipocrizie ori obligatie de a darui, exista un entuziasm nedisimulat, fie el si de scurta durata si exista dorinta de a fi mai buni, mai fericiti si de-ai face si pe altii.